Româna cu Andrei Gancz

Planul unei localități este un auxiliar didactic interesant pentru a dezvolta competența de exprimare în general, putând fi vizate două obiective concrete: dobândirea enunțurilor necesare pentru a cere indicarea unui traseu și indicarea unui traseu, precum și formarea capacității de a vorbi despre o localitate, mai ales cea în care trăiește elevul.

Planul trebuie prezentat sub forma unei planșe destul de mari, sau proiectat, astfel încât toți elevii să-l vadă bine. Dacă există aparatura necesară și conexiune la internet, proiectarea se poate face on line, de la Google Maps.

I. Cererea indicării unui traseu și indicarea unui traseu

Pentru a exersa aceste acte de vorbire, se poate urma demersul următor:

1. Mai întâi se prezintă elevilor situația de comunicare care va fi simulată: o persoană străină de localitatea noastră oprește pe cineva pe stradă și îl/o întreabă cum să ajungă într-un anumit loc. Se amintește și modul de adresare în funcție de interlocutori: adult și adult, adult și copil sau adolescent, copil sau adolescent și adult.

2. Se distribuie elevilor o foaie cu enunțurile de folosit în această situație:

ABORDARE

Scuzați-mă, ... / Scuză-mă, ...

RĂSPUNS LA ABORDARE

Da?

Ce doriți? / Ce dorești?

CEREREA INDICĂRII UNUI TRASEU

Introducere

Spuneți-mi, vă rog, ... / Spune-mi, te rog, ...

Cererea propriu-zisă

Caut ...

Cum ajung la ...?

Pe unde se merge la ....?

Unde este ...?

Unde pot găsi un/o ...?

Vreau să merg la ... Puteți să-mi spuneți / Poți să-mi spui cum ajung acolo?

INDICAREA UNUI TRASEU

Ajungeți / Ajungi la un/o ...

E (foarte) departe / (foarte) aproape / la X metri / la X minute de aici. ...

Este lângă / peste drum de un/o / la dreapta / la stânga / în fața / în spatele unui/unei ...

Luați / Ia autobuzul / tramvaiul / NUMĂR în direcția aceea și coborâți / coboară la a X-a stație. ...

Luați-o / Ia-o pe prima / a doua / a treia stradă la dreapta / la stânga, și apoi ...

O luați / O iei ...

Mergeți / Mergi drept înainte până la un/o ..., și pe urmă ...

Veniți / Vino cu mine. Mi-e în drum. / Merg tot într-acolo.

MULȚUMIRE

Mulțumesc (mult).

Vă / Îți mulțumesc.

RĂSPUNS LA MULȚUMIRE

Cu plăcere.

N-aveți / N-ai pentru ce.

Elevii citesc enunțurile și profesorul explică eventualele cuvinte necunoscute.

3. Se trece la simularea unei situații concrete. Se imaginează că se întâlnesc două persoane într-un anumit loc reprezentat pe planul localității și că una dintre ele vrea să ajungă în alt loc, de asemenea reprezentat pe plan. Se stabilește dacă a doua persoană este pe jos sau cu mașina. Se cere mai întâi elevilor să spună la persoana a treia ce trebuie făcut ca să se ajungă la destinația în cauză, urmându-se traseul pe plan. Se insistă asupra necesități de a da repere fără a se recurge la nume de străzi sau de locuri, de genul cinemaul X sau monumentul Y, ci la unele precum primul semafor, un monument etc. Apoi se cere jucarea dialogului cerut de situație. Iată un exemplu de dialog posibil:

– Scuză-mă!

– Da?

– Spune-mi, te rog, cum ajung în centru?

– Mergi drept înainte până la capătul străzii ăsteia, pe urmă o iei la stânga și mergi până la prima piață. După aceea o iei la drepta și mergi tot înainte până la capătul străzii. Acolo e centrul.

– Îți mulțumesc.

– N-ai pentru ce.

4. În continuare se imaginează alte trasee, din ce în ce mai complexe.

Important! Profesorul intervine în cursul dialogurilor numai pentru a corecta greșelile care împiedică înțelegerea, sau elementele nelogice și neplauzibile care apar în mod fatal, dat fiind caracterul simulat a situațiilor.

II. Prezentarea localității

În afara dezvoltării competenței de exprimare orală pe care o țintește această activitate în primul rând, ea este totodată o ocazie de a transmite cunoștințe despre localitatea elevilor, sau de a le reîmprospăta. Se poate face dând elevilor un text de prezentare schematică ce urmează un circuit al principalelor obiective de cunoscut. În funcție de nivelul elevilor, acesta se exploatează urmând trasesul pe plan, prin întrebări și răspunsuri, sau cerând elevilor să dezvolte schema sub formă de propoziții și fraze complete.

În continuare, eventual în ora următoare, se organizează o simulare în care un turist este condus de un localnic pe traseul deja stabilit. „Plimbarea” se desfășoară, bineînțeles, pe plan. Pentru ca să participe cât mai mulți elevi, traseul este împărțit în segmente, iar perechile de elevi care joacă, se succed. „Turistul” pune întrebări de genul – Ce e asta? – Când s-a construit?, – Când s-a înființat?, – Ce clădire e asta?, – Ce stil e ăsta?, – Ce monument e ăsta? etc. „Ghidul” răspunde la întrebări, dă explicații, atrage atenția asupra unor obiective: – Vedeți clădirea aceea? ..., – Uitați-vă la ..., – Vă arăt ceva interesant. ...; spune ce vor face: – O luăm pe strada asta, – Traversăm pe aici etc.

O dificultate care apare în cursul acestei activități este că elevii au tendința să formuleze enunțuri greoaie și/sau neplauzibile, de aceea profesorul trebuie să intervină, dar numai pentru a-i face să simplifice enunțurile și să joace cât mai natural posibil.

Aceste activități pot urma după una cu articolul Orașul și satul, cu exercițiile aferente.